BIOGRAPHY
Dansurile populare în diferite regiuni
A.Bucovina şi Moldova
Dansurile bucovinene coincid cu cele moldoveneşti, însă au si particularităţi specifice care le fac sa fie diferite de dansurile din zona Moldovei. Mişcările dansurilor moldoveneşti degajă multă eleganţă si vioiciune,veselie şi optimism, reflectând firea si temperamentul moldovenilor. În jumătatea nordică a Moldovei, dansurile sunt însoţite aproape totdeauna de o legănare uşoară a corpului executată în ritmul paşilor, ceea ce le dă un farmec deosebit. În general, mişcările nu sunt de mare amplitudine, caracteristic pentru ele fiind bătăile in podea, paşi în contratimp sau mici sărituri în înălţime însoţite de pinteni.
Ruseasca în două perechi-dans mixt din Bucovina
Arcanul din Bucovina- dans specific bărbătesc
B. Oltenia
Dansul oltenesc din câmpia Dunării are valenţe spectaculare deosebite. Ritmuri alerte, mişcări executate în mare viteza, paşi sincopati, strigături la comanda. Vibraţia permanentă la unison a întregului grup creaza un spectacol dinamic, plin de vigoare. Cel mai cunoscut dans specific Olteniei este căluşul. Călușul oltenesc este una din variantele numeroase ale obiceiului străvechi al românilor, numit căluș. Este un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul.
Căluşul-dans specific bărbătesc din Oltenia
C. Maramureş şi Oaş
În Maramureş repertoriul este mai bogat şi mai variat, pe când în Oaş el este mai sărac şi mai limitat. Dansul maramureșean este ceva aparte și se deosebește imediat. Cei care-l practică, capătă o bună îndemânare abia după ani de experiență. Acest tip de dans cere o repeziciune în mișcările din picioare, combinate cu piruete și muzica tradițională
Jurelul fetelor-dans femeiesc, specific din Maramureş
D. Transilvania
Fecioreasca din Ardeal-dans specific bărbătesc din Transilvania
În Campia Transilvaniei sunt cele mai complexe dansuri traditionale din toate zonele folclorice ale Romaniei. Aici feciorii si fetele in zilele de sarbatori , duminici sau alte evenimente se întalneau in curtea sau sura unui satean vara sau in casa iarna si incingeau jocul compus in general din purtate, ceardasuri sau invartite rare, fecioresc des sau tarnavene si invartite iuti. Specificul acestei zone sunt piruetele fetelor dar si feciorescul baietilor.
E. Dobrogea
Stilul dansului dobrogean reprezinta un specific coregrafic bine conturat: ritmicitatea puterniva si retinuta, lejera si accentuata,unduioasa si punctata. ocurile dobrogene au trasaturile jocurilor de campie: iuti si saltate. Pastreaza forme simple de cerc si exceleaza in hore batute. Chiar jocurile de perechi au aspect dinamic si colorat si o miscare generala saltata si vie.